Proiectele de infrastructură rutieră și feroviară de interes local, inclusiv drumuri naționale și centuri ocolitoare, vor putea fi transferate de la autoritățile centrale la nivelul autorităților locale, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobate joi seară de Guvern.
Primăriile se vor putea implica în pregătirea documentațiilor tehnico-economice pentru unele tipuri de obiective de investiții în infrastructura de transport a României finanțate din fonduri UE și vor primi bani de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Executivul având în pregătire legislația necesară în acest scop, potrivit unui document guvernamental.
În materie de proiecte, România nu stă prost, acestea se înmulțesc de la an la an, doar că rămân mai mult pe hârtie. Doar finanțarea proiectelor considerate semnificative de către stat, precum autostrăzile, centurile ocolitoare, căile ferate sau spitalele, costă cât întregul buget de investiții al țării pe trei ani. Proiecte mari care ar fi trebuit să fie gata sunt încă nefinalizate și pentru circa o treime nu au fost începute lucrările, relevă date analizate de Profit.ro. Ieri, Guvernul PNL Orban a fost demis, după doar trei luni de la preluarea mandatului de la Guvernul PSD Dăncilă. În urma intereselor politice rămâne însă o tristă realitate.
Noua politică de creditare în energie a BEI ar fi fost adoptată în pofida opoziției exprimate de Germania, liderul informal al UE, printre cei mai importanți acționari ai BEI, cu 16% din capital, totodată cel mai mare consumator de gaze din Europa. Împotriva stopării finanțării proiectelor legate de combustibilii energetici fosili s-ar fi exprimat și Italia, Spania și statele membre UE din estul Europei, în frunte cu Polonia, încă profund dependente și de cărbune, nu doar de gaze.
Calitatea infrastructurii, inclusiv în sectorul transporturilor, al energiei, al deșeurilor și al apelor reziduale, rămâne scăzută și limitează perspectivele de creștere ale României, potrivit Comisiei Europene, care notează că infrastructura fizică a țării continuă să fie subdezvoltată, în pofida investițiilor publice semnificative după aderarea la Uniunea Europeană.
Liderii mondiali care se vor reuni săptămâna viitoare la summitul "O centură, un drum" vor conveni să finanțeze proiecte care respectă obiectivele globale referitoare la datorii și să promoveze o dezvoltare ecologică, potrivit proiectului de comunicat citat de Reuters, preluată de News.ro.
România va primi mai mulți bani de la Bruxelles pentru proiecte de importanță majoră de infrastructură, precum Magistrala 6 de metrou (1 Mai - Aeroportul Henri Coandă Otopeni) sau Autostrada Unirii (Iași - Târgul Mureș).
Proiectele de infrastructură de transport de interes național, în care sunt incluse cele de importanță strategică ce asigură relația cu coridoarele de transport europene, nu vor mai necesita, la autorizare, întocmirea de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri) nici în situația în care acestea afectează intravilanul localităților.
În locul liderului și consilierului local USR a fost adus un alt francez, Alain de Penfentenyo, fost director operațional pentru Europa al Egis, poziție din care a gestionat, printre altele, contractele companiei franceze pentru proiectele de autostrăzi Cernavodă-Medgidia și Arad-Timișoara-Lugoj și pentru reabilitarea DN 17.
Proiectele de infrastructură de transport de interes național, în care sunt incluse cele de importanță strategică ce asigură relația cu coridoarele de transport europene, nu vor mai necesita, la autorizare, întocmirea de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri) nici în situația în care acestea afectează intravilanul localităților.
Guvernul are peste 20 de proiecte lansate începând cu 2008, în valoare cumulată de 20,5 miliarde de lei (4,5 miliarde euro), pe care le-a prezentat ca fiind investiții publice semnificative și prioritizate, dar care se află astăzi la un stadiu fizic de execuție zero, în lipsa finanțării. Aproape toată finanțarea trebuie asigurată din bugetul de stat. Guvernul aruncă însă vina și asupra antreprenorilor.